Mental Health Europe a lansat un buletin care măsoară performanța Președinției României la Consiliul Uniunii Europene (Ianuarie-Iunie 2019) în ceea ce privește sănătatea mintală și drepturile omului

Sănătate mintală și drepturile omului

Pentru a ne putea raporta la performanța Președinției prin rotație a Consiliului Uniunii Europene (UE) și pentru a o putea analiza, Mental Health Europe a creat un sistem de tip buletin de evaluare, prin care apreciem angajamentul fiecărei Președinții față de sănătatea mintală și măsura în care aceasta a fost promovată. Performanțele fiecărei Președinții sunt cotate în baza următoarelor criterii:

  • Promovarea sănătății mintale și a stării de bine,
  • Angajamentul față de drepturile persoanelor cu dizabilități psiho-sociale,
  • Implicarea și împuternicirea utilizatorilor de servicii de sănătate mintală.

Românii au prioritizat în mod notabil protejarea drepturilor sociale ale cetățenilor și angajarea în preluarea unor diferite documente de politici sociale de la Președințiile anterioare, inclusiv cea în legătură cu Echilibrul între Viață și Muncă. In mod similar, au fost adoptate două Concluzii ale Consiliului, în legătură cu activitatea viitoare, semnalând atenția pe care această Președinție o acordă drepturilor lucrătorilor și stării de bine.

Această Președinție a dedicat în mod evident energie și resurse pentru a promova egalitatea de gen, precum și drepturile persoanelor cu dizabilități. MHE a susținut întâlniri cu reprezentanți ai guvernului român înainte de începutul Președinției, pentru a discuta unele teme care sunt menționate mai jos, și dorește să recunoască disponibilitatea lor pentru un dialog constructiv.

Promovarea sănătății mintale și a stării de bine - BINE

La finalul lunii ianuarie a anului 2019, a fost atins un acord provizoriu între Comisia Europeană, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene, privind Directiva asupra Echilibrului Muncă-Viață pentru Părinți și Îngrijitori. Aprobarea acestei Directive reprezintă un punct de reper în politica socială a Uniunii Europene, deoarece este prima legislație care provine din Pilonul European al Drepturilor Sociale. Aceasta introduce standardele minime europene ale concediilor și aranjamentelor pentru părinți și îngrijitori. Cu toate acestea, din nefericire, MHE observă cu părere de rău faptul că textul final al Directivei nu este atât de ambițios pe cât ar f putut fi. Directiva aprobată nu recunoaște în mod explicit problemele de sănătate mintală și dizabilitate psiho-socială ca motive de solicitare a concediilor și de adaptări flexibile ale programului de muncă. Analiza noastră asupra Directivei poate fi găsită aici.

Urmând exemplele predecesorilor săi, Președinția română a adoptat Concluziile Consiliului asupra tineretului și viitorul muncii și asupra Lumii schimbătoare a Muncii: reflecții asupra noilor forme de muncă și implicațiilor asupra siguranței și sănătății muncitorilor. MHE constată cu mulțumire faptul că amândouă Concluziile Consiliului acoperă preocupările și implicațiile privind efectele potențial negative ale naturii schimbătoare a muncii, pentru lucrători. In mod specific, lăudăm accentul pus pe impactul acestor schimbări asupra stării de bine globale și a sănătății mintale a lucrătorilor. De asemenea, considerăm binevenită recunoașterea faptului că, de-a lungul vieții active în muncă, ar trebui promovată integrarea stării de bine mintale ca parte a dezvoltării cunoștințelor practice, abilităților și competențelor relevante.

Angajamentul față de drepturile persoanelor cu dizabilități psiho-sociale - DESTUL DE BINE

În luna martie 2019, Președinția a organizat, împreună cu Comisia Europeană și Ministrul francez al afacerilor externe și Secretariatul de Stat pentru Persoane cu Dizabilități, o întâlnire informală a autorităților naționale din statele membre ale Uniunii Europene, responsabile pentru persoanele cu dizabilități, fapt care a dus la adoptarea Declarației Comune de întărire a mobilizării pentru autonomie și participare integrală a persoanelor cu dizabilități la nivelul Uniunii European post 2020 și a găzduit seminarul asupra îndreptării către un trai independent și îngrijire comunitară. Toate cele trei evenimente au semnalat în mod evident angajamentul Președinției române de a sprijini persoanele cu dizabilități în a se bucura de drepturi complete, inclusiv dreptul la o viață independentă, importanța sprijinului în luarea unei decizii, și nevoia de a aloca fonduri europene adecvate pentru dezvoltarea serviciilor în comunitate. Cu toate acestea, discuțiile din cadrul acestor evenimente nu au menționat în mod explicit persoanele cu dizabilități psiho-sociale și persoanele cu probleme de sănătate mintală. Discuțiile generale despre utilizarea fondurilor europene, dezinstituționalizare și dizabilitate s-au concentrat cu precădere asupra barierelor generale și vizibile, uitând deseori de nevoile persoanelor cu dizabilități care nu se văd cu ochiul liber (precum cele psiho-sociale sau boală mintală) și de nivelul de discriminare cu care acestea se confruntă.

În luna iunie 2019, Președinția a organizat o conferință internațională la nivel înalt, cu tema violenței asupra femeilor – Perspective ale Convenției de la Istanbul: noi orizonturi – o paradigmă pentru toate părțile interesate. MHE privește în mod regretabil această conferință ca o oportunitate ratată de a discuta impactul violenței și discriminării asupra femeilor și de a aborda problema discriminării intersecționale a femeilor cu dizabilități psiho-sociale. Agenda conferinței nu a cuprins vorbitori care să reprezinte femeile care au experimentat astfel de situații și care ar fi putut să prezinte perspectiva lor.  

Implicarea utilizatorilor de servicii de sănătate mintală și împuternicirea acestora - MEDIU

În luna iunie 2019, Președinția a găzduit o conferință la nivel înalt pe tema eSănătății. In cadrul evenimentului s-au discutat teme precum securitatea datelor, provocări ale interoperabilității, modele și bune practice în utilizarea inovațiilor tehnologice pentru transformarea sistemelor de sănătate. Conferința a trimis clar mesajul că digitalizarea continuă în domeniul sănătății este luată în serios de către Președinție. Am observat, totuși, în cadrul dezbaterii, lipsa implicării utilizatorilor de servicii de sănătate mintală. Pentru aceștia, persistă unele îngrijorări și dificultăți întemeiate (de exemplu, privind siguranța, eficiența, echitatea) care trebuie luate în considerare.  

În luna iunie 2019, Președinția a raportat Consiliului faptul că a fost înregistrat un oarecare progres în ceea ce privește câteva documente legislative, inclusiv despre Evaluarea Tehnologiei în sistemul de sănătate. Președinția a propus dispoziții cu privire la conflictele de interese și asigurarea calității, care au fost în generate bine primite de alte state membre. Recunoașterea conflictului de interese și asigurarea calității în domeniul sănătății, vulnerabilă la influențe comerciale nedrepte, reprezintă o îmbunătățire clară. Aceste prevederi extind spațiul de abordare a nevoilor și intereselor legitime ale utilizatorilor.

Concluzii

Una dintre prioritățile Președinției române a fost dezvoltarea dimensiunii sociale a Uniunii Europene, prin întărirea Pilonului European al Drepturilor Sociale. Privind activitatea de șase luni, este de netăgăduit faptul că Președinția română a oferit o contribuție importantă avansării drepturilor sociale în Europa.

La modul general, pe parcursul Președinției s-a remarcat o lipsă evidentă a eforturilor depuse pentru implicarea și împuternicirea utilizatorilor de servicii de sănătate mintală și a persoanelor cu dizabilități psiho-sociale. Persoanele cu probleme de sănătate mintală nu au fost implicate efectiv la întâlnirile relevante pentru situația lor, organizate de către Președinție.

Toate Drepturile Rezervate - Fundatia Estuar