Tabloul clinic al vietii
Evaluare psihologica a persoanelor cu schizofrenie cuprinde simptome ca halucinatii, ideatie deliranta, retragere sociala, delir, bizararii comportamentale, tocire afectiva etc. E o boala dura si urata, care iti fura tot ce ai si nu-ti da in schimb  decat o suma de simboluri greu de interpretat si care ii sperie pe cei din jur. De cele mai multe ori iti fura tot ce ai mai intim. Odata pus diagosticul te poate reduce la statutul de “nebun” si atat. 

Doamna D. a sosit la Centrul de Zi "Un Pas Impreuna" in urma cu 5 ani. Era in cautarea unei alternative pentru petrecerea timpului liber, in cautarea unor persone cu care sa poata vorbi, in cautarea unui sprijin moral.
Pe parcursul primelor luni a stat retrasa. A venit rar pentru inceput. Era tematoare si suspicioasa privind intentiile celor cu care se intalnea. A vorbit extreme de putin cu ceilalti beneficiari. In acest timp, conversatiile cu profesionistii erau reduse la strictul necesar – cel mai adesea raspundea monosilabic. Cateva luni doar a observat.

Depresia + alcoolul = LOVE
Depresia are multe forme si un numar nelimitat de cauze. Depresia poate fi dusmanul nostru cel mai mare sau paradoxal prietenul nostru cel mai bun. Depresia este prietenul nostru cel mai bun atunci cand intelegem ce ne comunica… pt. ca ea, in oribilitatea ei, nu poate fi ignorata. Cateodata depresia urla “ar trebui sa schimbi ceva - sotul, jobul, perspectiva asupra anumitor lucruri, ideile, stilul de viata, etc”. Si prin depresie ajungem sa constientizam niste lucruri pe care le-am fi ignorat si de care poate ne-am “aparat” cat am putut, lucruri care ulterior, ne-ar fi distrus viata.

P. se prezinta la centru pentru accesarea serviciului de consiliere psihologica si inca de la inceput isi exprima interesul pentru activitatile de socializare, de recreere si petrecere a timpului liber. Evaluarea initiala a conturat cateva directii in care beneficiara si-ar dori sa schimbe ceva: imbunatatirea relatiilor sociale, extinderea sferei sociale, dezvoltare personala, gestionarea situatiilor specifice vietii de zi cu zi, gestionarea unor situatii legate de diagnostic.

L. are 38 de ani. Sufera de tulburare schizoafectiva.
Boala a debutat la 19 ani. Pana la 26 de ani a avut mai multe episoade psihotice acute, cu remisii suficient de bune pentru a-si termina facultatea. A profesat doi ani (profesor de religie).
La evaluarea initiala, la admiterea in centrul de zi, in 2010, prezenta, sporadic, pseudohalucinatii auditive, dar cele mai dizabilitante simptome erau anxietatea, obsesiile si compulsiile.

Vinovatia nevionovatului
Ne pare rau… aveti canceV. Veti fi condamnat la 20 ani de lipsire de liberate…. Regretam sa va informam aveti diabet… nu aveti voie sa parasiti incinta institutiei pentru urmatorii 20 ani. Aceste propozitii suna absurd…. dar “aveti schizofrenie paranoida. Va vom interna intr-o institutie pentru urmatorii ani ai vietii”, a ajuns din pacate o propozitie fireasca

Ca in atatea alte situatii suntem sunati de parintii unui tanar. Vor sa stie daca-l putem ajuta pe fiul lor. Dupa o discutie preliminara cu acestia si cu tanarul lor fiu am stabilit un program in care ar putea sa vina la Centru. Putini doresc inca de la inceput sa participe la toate activitatile. Tanarul O. este dintre acestia. Bazandu-ne pe relatia buna pe care o avea cu parintii am stabilit o punte solida de comunicare si interventie.

H. are 25 de ani si sufera de tulburare afectiva bipolara.
Boala a debutat la 16 ani. Pana la 23 de ani (cand a venit prima data la Centrul de zi "Un pas impreuna") a fost internata de 2-3 ori pe an in spitalul de psihiatrie, pentru perioade cuprinse intre 2 saptamani si 2 luni. A terminat liceul, dar nu a dat examenul de bacalaureat. Nu a fost angajata vreodata.

“Castigul din boala este ca acum pot sa suport prostia”
Prostia e printre noi. Dincolo de orice judecata de valoare sau eticheta pe care le-o atribuim oamenilor, prostia e necesara (dar nu suficienta :)) pentru a putea supravietui. Psihanalistii vorbesc chiar despre prostie ca mecanism de aparare al eului. Ideea e sustinuta si de alte filozofii.

R. leaga prostia celor din jur de boala lui. Nu asa cum ne imaginam initial... El nu spune ca s-a imbolnavit din cauza prostiei celor din jur, ci un lucru mult mai profund. El spune ca s-a imbolnavit ca sa poata sa o suporte.