Episoadele depresive sunt favorizate de modificările fiziologice din anotimpul mai rece și mai puțin luminos (terapia cu lumină este chiar o metodă folosită în tratamentul depresiei). Adesea ne spunem că e normal să fim mai triști în anotimpul rece. Până la un punct, e adevărat: pot fi tristeți normale.
Cum ne dăm seama dacă am depășit frontiera de la care începe depresia? Sunt trei simptome esențiale ale depresiei: dispoziția depresivă, lipsa interesului și a plăcerii, oboseala. Toate trei sunt confundate adesea cu variantele lor “normale”. Cum să le distingi?
E normal să fii trist dacă exista circumstanțe provocatoare de tristețe. Ceva nu este însă în regula dacă nu te mai poți bucura de evenimentele pozitive, dacă tristețea nu se mai lasă străpunsă de micile bucurii ale vieții.
E normal să fii plictisit sau să nu-ți placă multe dintre lucrurile pe care trebuie să le faci. Problema apare atunci când vechile tale pasiuni, interese și plăceri se estompează, uneori până la a dispărea cu totul, fară că altele să le ia locul.
Oboseala le pare multor oameni activi atât de firească în condițiile unei munci stresante, încât uneori nici nu o mai menționează ca problemă. Atenție însă, oboseala matinală este un semn de depresie. Atunci când observă acest simptom, care nu mai poate fi pus pe seama efortului, mulți se refugiază într-o alta explicație: au “doar” o insomnie, de aceea se trezesc obosiți. Ceea ce este luat drept cauză este în acest caz doar un efect al aceleiași cauze care provoacă și oboseala matinală: depresia.
Cu insomnia începem lista unor acuze pentru care persoana solicită mai frecvent și mai timpuriu ajutor medical, însă doar în ultimul rând psihiatric; aceasta listă de manifestări fizice ale depresiei mai cuprinde: scăderea apetitului alimentar (uneori apare însă creșterea acestuia – bulimie), scăderea în greutate, durerile de cap, constipația.
Chiar dacă este larg acceptată ca boala depresia are un statut de himeră (în sensul originar al cuvântului: ființă compusă din mai multe animale, prin extensie entitate heterogena); mulți oameni o conceptualizează ca boala dar nu caută tratament pentru că o văd, în același timp, ca o slăbiciune de caracter. Așa că dacă un medic (dintre cei care se ocupă de boli adevărate!) le recomandă să meargă la psihiatru, resimt acest lucru ca o pierdere de prestigiu. Și atunci se străduiesc să evite sau să amâne întâlnirea cu propria depresie, plătind adesea un preț exorbitant: energii consumate pentru a reprima sau a nega simptomele, energii cheltuite pentru a caută explicațiile în alta parte, suferință neîmpărtășită și randament scăzut.
Ai ajuns la concluzia că ai o depresie. Dar la ce bun să mergi la psihiatru? Dacă nu te ajuți singur, nu te poate ajuta nimeni, îți zici la unison cu cei din jur. Astfel mai trece un timp trăgând de tine însuți (nu uitați că pentru a urni Universul, Arhimede a cerut totuși un punct de sprijin!). Pentru depresie sunt disponibile tratamente eficace și specifice.
Există mai multe clase de medicamente antidepresive, pentru unele dintre ele fiind demonstrată chiar o specificitate pentru anumite tipuri de depresie. Teama că medicamentele antidepresive dau dependență fizică este nejustificată.
Există, de asemenea, și o tehnică psihoterapeutică special concepută pentru depresie: terapia cognitivă.
În cele mai multe cazuri episodul depresiv vine și trece cu sau fără tratament, dar fără durează cu 3-6 luni mai mult. De multe ori însă, repararea consecințelor acestei întârzieri (capacitate de muncă scăzută, perturbarea relațiilor interpersonale, afectarea sănătății fizice) poate fi destul de dificilă. Nu cred că merită să plătești acest preț în numele ideii că oamenii puternici nu fac depresie. Adevărată putere constă în capacitatea de a-ți recunoaște corect problemele.
Studii recente au arătat că depresia este un factor agravant în multe afecțiuni fizice, mai ales în bolile cardiovasculare; de exemplu, evoluția unui pacient după un infarct de miocard depinde mai mult de prezența sau absența depresiei decât de nivelul colesterolului. Până nu demult se consideră că nu se justifica tratamentul depresiei la o persoană care are și o altă boală (depresia fiind considerată o reacție normală la starea de boală). Aceasta opinie nu mai poate fi susținută; tratarea depresiei în orice context este necesară și îmbunătățește evoluția pacientului.
Poți da vina pe vreme pentru depresie. Dar consultă-ți medicul dacă ai două dintre cele trei simptome descrise mai sus ca esențiale și încă două dintre următoarele: reducerea capacității de concentrare, reducerea încrederii în sine, idei de vinovăție, viziune tristă asupra viitorului, idei suicidare, somn perturbat, apetit diminuat.
Dan Ghenea – Psihiatru
Toate Drepturile Rezervate – Fundația Estuar