Elemente de prognostic favorabil sau nefavorabil al schizofreniei.

Schizofrenia este o boala psihica ce afecteaza aproximativ 24 de milioane de oameni la nivel mondial, spun statisticile oficiale ale Organizatiei Mondiale a Sanatatii. Simptomele bolii afecteaza viata individului pe termen lung - necesita internari repetate, duc la izolare sociala si persoanele afectate de aceasta boala se confrunta cu stigma si prejudecati din partea societatii in care traiesc.

Schizofrenia este o tulburare care dureaza cel putin 6 luni si include cel putin o luna de simptome ale fazei active (adica doua sau mai multe dintre urmatoarele: idei delirante, halucinatii, limbaj dezorganizat, comportament catatonic, sau flagrant dezorganizat, simptome negative).”

Fiind o boala cronica cursul ei este influentat de diversi factori de prognostic. Cunoasterea acestor factori ne poate ajuta sa luam decizii informate in ceea ce priveste directiile optime de tratament si ne poate ajuta sa avem asteptari mai realiste in ceea ce priveste evolutia bolii.

Vom enumera mai jos factorii de prognostic importanti si vom incerca sa clarificam o parte dintre acestia pentru o mai buna constientizare a efectelor pe care acestia ii pot avea.

Tabel - 1

Prognostic favorabil Prognostic nefavorabil
1. Debut tardiv 1. Debut precoce
2. Factori precipitanti evidenti 2. Fara factori precipitanti
3. Debut acut 3. Debut insidios
4. Premorbid social sexual si occupational
ocupational favorabil
4. Premorbid social, sexual si ocupational nefavorabil
5. Simptome de tulburare dispozitionala
(in special tulburari depresive)
5. Comportament retras, autist   
6. Casatorit(a) 6. Necasatorit(a), divortat(a), sau vaduv(a)
7. Istoric familial de tulburari afective 7. Istoric familial de schizofrenie
8. Sisteme de suport bune 8. Sisteme de suport deficitare
9. Simptome pozitive 9. Simptome negative
10. Sex feminin 10. Semne si simptome neurologice
  11. Istoric de trauma perinatala
  12. Fara remisiuni in decurs de trei ani
  13. Multe recaderi
  14. Istoric de agresivitate

 

 

1.    Debut tardiv/ debut precoce.
Prognosticul pozitiv in cazul debutului tardiv se bazeaza pe faptul ca in procesul de formare a personalitatii schizofrenia are un efect destructurant si  produce o regresie din punct de vedere comportamental, cognitiv si emotional. Astfel incat, o varsta mai inaintata la debutul  bolii reprezinta un element de prognostic bun, deoarece personalitatea a avut timp sa se structureze, au putut fi achizitionate comportamentele sociale necesare (comunicare, relationare, integrare la nivel de grup) si competente specifice (finalizarea studiilor, experienta intr-un loc de munca).

2.    Factori precipitanti evidenti/ fara factori precipitanti evidenti.
Acest indicator este important deoarece arata in ce masura structura de personalitate este predispusa catre o astfel de boala psihica. In cazul in care exista un eveniment care a favorizat declansarea bolii, o situatie stresanta semnificativa, sansele de recuperare sunt mai mari odata cu depasirea, integrarea evenimentului traumatic. In cazul in care nu exista un astfel de factor precipitant rezulta ca personalitatea individului este intr-o anumita masura vulnerabila catre astfel de tulburari, iar acest lucru nu raspunde in aceasi masura la tratament medicamentos sau psihoterapeutic.

3.    Debutul acut/ debutul insidios.
Diferentele intre tipurile de debut ale schizofreniei sunt foarte strans legate de ajutorul,suportul pe care il primeste persoana afectata. In cazul unui debut acut simptomatologia este evidenta, iar acest fapt conduce la o interventie rapida, ceea ce este de dorit in majoritatea cazurilor. In cazul unui debut insidios persoana afectata de simptome nu este tratata corespunzator, fiind foarte dificil pentru familie sau apropiati sa poata identifica si interpreta anumite comportamente drept simptome. In cele mai multe cazuri simptomele aparute in debutul insidios sunt interpretate drept “ciudatenii” (ex: anumite credinte sau comportamente bizare), timiditate (retragerea sociala, lipsa abilitatilor de comunicare), lene (lipsa interesului pentru anumite activitati necesare din punct de vedere social – autoingrijirea, ingrijirea spatiului de locuit).

4.    Premorbid social, sexual si ocupational favorabil/ nefavorabil.

Acest punct este strans corelat cu primul element de prognostic, deoarece varsta de debut poate influenta si nivelul de integrare la nivel social, sexual si ocupational. Persoanele care inainte de debutul bolii au reusit sa: isi construiasca relatii interpersonale stranse- un grup de prieteni, partener de cuplu-, sa se integreze din punct de vedere profesional dobandesc anumite abilitati de viata independenta la un nivel calitativ superior, iar aceste abilitati pot ajuta persoana in procesul de recuperare.

5.    Sisteme de suport bune/ deficitare
Acest element de prognostic vizeaza reteaua sociala din proximitatea pacientului, deoarece evolutia bolii este strans legata de gradul in care familia, prietenii, colegii, mediul social reactioneaza la diferitele simptome ale schizofreniei.  In functie de aceste reactii (intelegere, suport vs. respingere, negare, stigmatizare) mediul poate constitui fie o plasa de siguranta pe care bolnavul se poate baza in momentele dificile, fie un stimul negativ care poate declansa sau intretine anumite simptome.
Acest factor este direct corelat cu cel al statului marital deorece prezenta unui partener poate reprezenta in primul rand o ancora utila in realitate si un punct de sprijin pentru persoana afectata, iar in al doilea rand abilitatile de a construi, a mentine si a dezvolta o relatie sunt relevante pentru a duce o viata normala si pentru a stabili relatii satisfacatoare.

6.    Simptome pozitive/ Simptome negative.
Aceasta  diferentiere prognostica legata de simptomele schizofreniei este legata de modalitatea in care acestea raspund la tratament. Simptomele pozitive (halucinatiile, ostilitatea, agitatia psihomotorie) au o rata mai mare de remisiune in cadrul tratamentului psihofarmacologic, in schimb simptomele negative (aplatizarea afectiva, lipsa spontaneitatii in comunicare, retragerea emotionala) fac, mai degraba, obiectul tratamentului psihoterapeutic si se remit mai greu, ramanand un element distinctiv in cadrul schizofreniei.

Constientizarea influentelor generate de acesti factori ne poate conduce la o abordare realista a simptomelor schizofreniei si la o adaptare a asteptarilor legate de evolutia simptomelor.
 

 

Toate Drepturile Rezervate - Fundatia Estuar