Media
Schizofrenia este o boală psihică ce afectează aproximativ 24 de milioane de oameni la nivel mondial, spun statisticile oficiale ale Organizației Mondiale a Sănătății. Simptomele bolii afectează viața individului pe termen lung – necesită internări repetate, duc la izolare socială și persoanele afectate de această boală se confruntă cu stigma și prejudecăți din partea societății în care trăiesc.
Schizofrenia este o tulburare care durează cel puțin 6 luni și include cel puțin o luna de simptome ale fazei active (adică două sau mai multe dintre următoarele: idei delirante, halucinații, limbaj dezorganizat, comportament catatonic, sau flagrant dezorganizat, simptome negative).”
Fiind o boală cronică, cursul ei este influențat de diverși factori de prognostic. Cunoașterea acestor factori ne poate ajuta să luăm decizii informate în ceea ce privește direcțiile optime de tratament și ne poate ajuta să avem așteptări mai realiste în ceea ce privește evoluția bolii.
Vom enumera mai jos factorii de prognostic importanți și vom încerca să clarificăm o parte dintre aceștia pentru o mai bună conștientizare a efectelor pe care aceștia îi pot avea.
Tabel – 1
| Prognostic favorabil | Prognostic nefavorabil |
| 1. Debut tardiv | 1. Debut precoce |
| 2. Factori precipitanți evidenți | 2. Fără factori precipitanți |
| 3. Debut acut | 3. Debut insidios |
| 4. Premorbid social sexual și ocupațional ocupațional favorabil | 4. Premorbid social, sexual și ocupational nefavorabil |
| 5. Simptome de tulburare dispozițională (în special tulburări depresive) | 5. Comportament retras, autist |
| 6. Casatorit(ă) | 6. Necasatorit(ă), divortat(ă), sau vaduv(ș) |
| 7. Istoric familial de tulburări afective | 7. Istoric familial de schizofrenie |
| 8. Sisteme de suport bune | 8. Sisteme de suport deficitare |
| 9. Simptome pozitive | 9. Simptome negative |
| 10. Sex feminin | 10. Semne și simptome neurologice |
| 11. Istoric de traumă perinatală | |
| 12. Fără remisiuni în decurs de trei ani | |
| 13. Multe recăderi | |
| 14. Istoric de agresivitate |
- Debut tardiv/ debut precoce
Prognosticul pozitiv în cazul debutului tardiv se bazează pe faptul că în procesul de formare a personalității schizofrenia are un efect destructurant și produce o regresie din punct de vedere comportamental, cognitiv și emoțional. Astfel încât, o vârstă mai înaintată la debutul bolii reprezintă un element de prognostic bun, deoarece personalitatea a avut timp să se structureze, au putut fi achiziționate comportamentele sociale necesare (comunicare, relaționare, integrare la nivel de grup) și competențe specifice (finalizarea studiilor, experiență într-un loc de munca).
- Factori precipitanți evidenți/ fără factori precipitanți evidenți
Acest indicator este important deoarece arată în ce măsură structura de personalitate este predispusă către o astfel de boală psihică. În cazul în care există un eveniment care a favorizat declanșarea bolii, o situație stresantă semnificativă, șansele de recuperare sunt mai mari odată cu depășirea, integrarea evenimentului traumatic. În cazul în care nu există un astfel de factor precipitant rezultă că personalitatea individului este într-o anumită măsură vulnerabilă către astfel de tulburări, iar acest lucru nu răspunde în aceeași măsură la tratament medicamentos sau psihoterapeutic.
- Debutul acut/ debutul insidios
Diferențele între tipurile de debut ale schizofreniei sunt foarte strâns legate de ajutorul,suportul pe care îl primește persoana afectată. În cazul unui debut acut simptomatologia este evidentă, iar acest fapt conduce la o intervenție rapidă, ceea ce este de dorit în majoritatea cazurilor. În cazul unui debut insidios persoana afectată de simptome nu este tratată corespunzător, fiind foarte dificil pentru familie sau apropiați să poată identifica și interpreta anumite comportamente drept simptome. În cele mai multe cazuri simptomele apărute în debutul insidios sunt interpretate drept “ciudățenii” (ex: anumite credințe sau comportamente bizare), timiditate (retragerea socială, lipsa abilităților de comunicare), lene (lipsa interesului pentru anumite activități necesare din punct de vedere social – autoingrijirea, îngrijirea spațiului de locuit).
- Premorbid social, sexual și ocupațional favorabil/ nefavorabil
Acest punct este strâns corelat cu primul element de prognostic, deoarece vârstă de debut poate influența și nivelul de integrare la nivel social, sexual și ocupațional. Persoanele care înainte de debutul bolii au reușit să își construiască relații interpersonale strânse -un grup de prieteni, partener de cuplu-, să se integreze din punct de vedere profesional, dobândesc anumite abilități de viață independentă la un nivel calitativ superior, iar aceste abilități pot ajuta persoana în procesul de recuperare.
- Sisteme de suport bune/ deficitare
Acest element de prognostic vizează rețeaua socială din proximitatea pacientului, deoarece evoluția bolii este strâns legată de gradul în care familia, prietenii, colegii, mediul social reacționează la diferitele simptome ale schizofreniei. În funcție de aceste reacții (înțelegere, suport vs. respingere, negare, stigmatizare) mediul poate constitui fie o plasă de siguranță pe care bolnavul se poate baza în momentele dificile, fie un stimul negativ care poate declanșa sau întreține anumite simptome.
Acest factor este direct corelat cu cel al statutului marital deoarece prezența unui partener poate reprezenta în primul rând o ancora utilă în realitate și un punct de sprijin pentru persoana afectată, iar în al doilea rând abilitățile de a construi, a menține și a dezvolta o relație sunt relevante pentru a duce o viață normală și pentru a stabili relații satisfăcătoare.
- Simptome pozitive/ Simptome negative
Această diferențiere prognostică privind simptomele schizofreniei este legată de modalitatea în care acestea răspund la tratament. Simptomele pozitive (halucinațiile, ostilitatea, agitația psihomotorie) au o rată mai mare de remisiune în cadrul tratamentului psihofarmacologic, în schimb simptomele negative (aplatizarea afectivă, lipsa spontaneității în comunicare, retragerea emoțională) fac, mai degrabă, obiectul tratamentului psihoterapeutic și se remit mai greu, rămânând un element distinctiv în cadrul schizofreniei.
Conștientizarea influențelor generate de acești factori ne poate conduce la o abordare realistă a simptomelor schizofreniei și la o adaptare a așteptărilor legate de evoluția simptomelor.
Toate Drepturile Rezervate – Fundația Estuar
