Media
Doamna M. A.*, 45 de ani a avut un an greu. I-au murit mama și un frate. De câteva săptămâni este deprimată, nu are chef de nimic, îi este foarte greu să se concentreze (din această cauză a avut unele probleme și la serviciu), este obosită. În timpul interviului mai spune că de ani de zile doarme 4-5 ore pe noapte și că are dureri de cap (cu caracter migrenos) aproape în fiecare luna; spune că a ajuns să accepte că nu e nimic de făcut în legătură cu durerile de cap, iar la faptul că doarme doar 4 ore pe noapte nu i se mai pare o problemă, din moment ce a avut și perioade foarte bune și tot 4 ore dormea. După un tratament cu un antidepresiv (fluoxetina) simptomele depresive au dispărut, dar, în mod remarcabil, au dispărut și durerile de cap.
Domnului L.E.*, 41 de ani, agent de vânzări, i-a fost recomandat un consult psihiatric de către medicul de familie. Domnul L.E. a încercat numeroase analgezice pentru a calma durerile de cap de tip migrenos; medicul de familie i-a recomandat sumatriptan, care este eficient în combaterea crizei, dar în ultima perioadă durerile apar aproape în fiecare dimineața; L.E. a observat, de asemenea, că în ultimele luni a devenit foarte irascibil, „ca un arc”. A urmat un tratament cu antidepresivul sertralina timp de două luni, durerile dispărând complet după o lună de tratament. A întrerupt din proprie inițiativă tratamentul (i se recomandase să continue pentru 4-5 luni). Starea bună a persistat și după întreruperea prematură a tratamentului, dar durerile au reapărut după 3 luni.
Exemplele de mai sus arată un aspect adesea neglijat în educația și tratamentul pacienților cu migrenă: legătura dintre migrenă și depresie. Sunt două tulburări care pot surveni independent, dar care adesea apar împreună sau se întăresc reciproc. Antidepresivele care au fost eficiente în cele două cazuri prezentate fac parte din clasa inhibitorilor recaptarii serotoninei (adică, în final, vor crește disponibilul de serotonina, o substanță implicată în reglarea dispozitiei și a somnului); medicamentele din clasa triptanilor (eficiente în tratamentul migrenelor) acționează tot asupra serotoninei. Se poate deci presupune rezonabil că există o perturbare inițială a reglării serotoninei care se manifestă apoi ca migrena, depresie sau ambele, în funcție și de alte vulnerabilități individuale.
Atunci când o mulțime de tratamente pentru durerile de cap eșuează, se întâmplă încă destul de des ca medicul să-i spună pacientului că „durerile sunt doar în capul tău” (umor involuntar!); pacientul, descurajat sau indignat de faptul că i se neaga realitatea suferinței, va considera adecvată recomandarea de a consulta un psihiatru (văzut ca un medic de boli „închipuite”). Va prefera să se resemneze (că în cazul doamnei M. A.), sau să caute ani de zile un remediu mai eficace (cazul domnului L.E.).
Așa cum am spus deja, migrena nu este un simplu simptom de depresie, dar pare să crească dintr-o rădăcină comună. Dacă luăm în considerare aceasta ipoteză, atunci unele dintre tratamentele folosite actualmente pentru prevenirea crizelor ar trebui reevaluate (de exemplu, betablocantele). De asemenea, la fiecare pacient cu migrenă ar trebui tratată depresia concomitentă, atunci când există. În final, e foarte posibil să ajungem la concluzia că orice tratament preventiv trebuie să includă managementul stresului, stresul fiind cel mai comun perturbator al sistemului serotoninei.
Multe dintre persoanele suferind de migrenă descriu apariția predominant matinală a crizelor; la acest grup de pacienți, coexistența unui sindrom depresiv este mult mai probabilă. Alții au identificat că declanșatori ai durerilor migrenoase substanțe stimulante precum cafeaua sau ciocolata; atenție! s-ar putea să nu fie vorba de ultima ingestie a acestor substanțe, ci de stilul de consum excesiv sau compulsiv care a tensionat la maxim sistemul adrenalină – serotonină.
Iată câțiva dintre posibilii factorii declanșatori ai migrenelor care au o legătură dovedită cu mecanismele fiziologice ale reacției de stres și cu sistemul serotoninei:
- substanțele psihoactive: excesul de cafea, excesul de alcool
- excesul de dulciuri concentrate, ciocolata (produc variații mari ale glicemiei și, ca o consecință a acestor variații, dereglări ale sistemului hormonilor de stres)
- perturbarea sistematică a somnului
- oboseala vizuală (una dintre cauzele frecvente – lucrul și/ sau jocul la calculator)
- poluarea sonoră
- excesele alimentare (legătura neurochimica dintre sistemul digestiv și creier este foarte strânsă)
Dar factorii declanșatori nu sunt decât picătura care umple paharul. Esențial este să oferim organismului posibilitatea de a menține un nivel de serotonină adecvat. În ultima instanță, calitatea somnului este un bun indicator al funcționării bune a sistemului serotoninei. Însă un somn bun este doar o consecință a unei zile în care am reușit să mențin un echilibru acceptabil între activitate și relaxare și un bun raport între efortul depus și satisfacția obținută.
Migrena este o boală care poate fi tratată. Există tratamente medicamentoase eficiente de întrerupere a crizelor migrenoase; nu cred că există tratamente preventive eficiente care să nu includă măsuri de identificare și management a factorilor de stres implicați; migrena nu e niciodată un fulger pe cerul senin.
*Datele personale care ar fi putut duce la identificarea clienților au fost eliminate sau modificate
Dan Ghenea – Psihiatru
Toate Drepturile Rezervate – Fundația Estuar
