Educati azi, Valorosi maine

Aplicant: Fundatia Estuar
Parteneri: Institutul de Relații Umane, Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Sector 4 Bucuresti și Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Sector 6 Bucuresti
Locatii: Bucuresti, Ilfov, Giurgiu, Prahova, Dâmbovița, Călărași, Cluj, Mureș.
– Bucuresti, Str. Ghe Negel Nr 1-3 Sector 6
– Cluj, Str. Gorunului, Nr 21, Etaj 2, Judetul Cluj
– Ploiesti, Bulevardul Iuliu Maniu, Nr 26 A, Judetul Prahova
– Giurgiu Strada 1 Decembrie 1918, Nr. 83, Judetul Giurgiu

Valoarea totala a proiectului: 1,704.253,55 lei

Durata: 12 martie 2015-31 decembrie 2016

Scopul proiectului: Proiectul vizeaza imbunatatirea situatiei educationale si socio-economice a cel putin 1000 de tineri aflati in situatii de risc (din care 160 de tineri romi, 840 tineri romani) din zonele Bucuresti, Cluj, Giurgiu si Ploiesti, prin dezvoltarea si implementarea unor masuri integrate, inovative si eficiente ce sustin pe termen mediu si lung incluziunea socio-educationala a acestora si contribuie la combaterea excluziunii sociale.

Obiectivele proiectului:

• Infiintarea a 20 de laboratoare scolare, in care vor fi organizate actiuni de orientare in cariera, informare educationala in sanatate mintala, dezvoltare profesionala pentru 800 de elevi, intalniri cu parintii acestora, concursuri si dezbateri, cursuri pentru 100 de profesori si diriginti, si pentru 50 de consilieri scolari.
• Infiintarea unei retele nationale de centre socio-educationale in cadrul careia vor fi implementate activitati complexe de consiliere, formare, activitati educationale pentru 200 de tineri cu varste cuprinse intre 19-29 de ani.
• Instruirea unor tineri romi interesati de transmiterea valorilor si principiilor specifice etniei rome (prin folosirea conceptul de peer educators).
• Oferire de consiliere socio-psihologica tinerilor din comunitatile izolate prin EduCaravana, metoda prin care specialisti din domeniul social si psihologic ajung in minim 7 judete din tara, in comunitati izolate si marginalizate. Acestea sunt in urmatoarele zone: Regiunea Bucuresti – Ilfov (in Bucuresti si Voluntari), Regiunea Sud Muntenia, Judetul Prahova (in orasul Ploiesti), Regiunea Sud Muntenia, Judetul Giurgiu (in orasul Giurgiu), Regiunea Sud Muntenia (in orasul Calarasi), Regiunea Sud Muntenia judetul Dambovita, Regiunea Nord Vest (in orasul Cluj), Regiunea Centru, judetul Mures. Caravana educatiei (EduCaravana) aduce valoare adaugata proiectului, nu numai prin impactul asupra comunitatilor mici si sarace, asupra grupului vulnerabil implicat, dar si prin elemental de vizibilitate pe care il aduce prezenta Dr. Cristian Andrei- medic psihiatru reputat, realizator de emisiuni radio si TV, facilitator si trainer.
• Dezvoltarea unei platforme de consiliere on-line, prin care tineri din diverse zone ale tarii sa interactioneze cu specialistii implicati in proiect.

Grupuri tinta:
– 1140 de tineri elevi de liceu
– 279 de beneficiari din centre
– 226 de parinti ai tinerilor apartinand grupurilor vulnerabile
– 227 de specialisti ce presteaza servicii copiilor si tinerilor apartinand diferitelor grupuri vulnerabile;
– 20 de laboratoare de invatare interactiva
– 7 judete EduCaravana

Criterii de selecție a participanților în proiect
Trebuie să fie persoane tinere aflate in situatii de risc (atat fete cat si baieti, inclusiv romi) care indeplinesc una din criterile de mai jos:
– Varsta cuprinsa intre 16 si 29 de ani
– Femei tinere care au trecut printr-o situatie dificila (sarcina nedorita, avort)
– Tineri inactivi sub 29 de ani (Elevi, studenti, tineri – persoane casnice)
– Tineri cu probleme de sanatate mintala cu varsta intre 16-29 (prezentand un act medical precum certificate de handicap, bilet de iesire din spital, scrisoare medicala, bilet de trimitere, etc)
– Tineri de etnie roma
– Familii / tutori ai tinerilor aflati in situatii de risc ( inclusiv familii ale tinerilor romi )
– Specialisti, Voluntari, Profesori / Diriginti/ Consilieri Scolari

Criterii de selectie pentru participantii la programe de instruire din randul cadrelor didactice, consilierilor scolari:
– Sa fie angajat / voluntar la unul din liceele unde se desfasoara activitatiile proiectului sau in comunitatea respective
– Sa faca dovada ca este angajat / voluntar
– Sa solicite participarea in programele de informare si instruire

Rezultatele proiectului:
Proiectul contribuie la atingerea indicatorilor programului „SINERGII PENTRU VIITOR – tineri in situatii de risc” prin implementarea activitatilor prevazute:
– invatare interactiva in cele 20 de laboratoare din scoli,
– activitati integrate in cele 4 Centre socio-educationale din Bucuresti, Giurgiu, Ploiesti si Cluj,
– consilierea din cadrul „EduCaravana-mobila”, serviciu inovativ de asistenta de specialitate pentru membrii comunitatilor izolate din 7 judete
– instruirea si perfectionarea celor 300 de profesionisti (inclusiv de etnie roma) care furnizeaza servicii tinerilor/ copiilor aflati in situatii de risc.
Prin acest proiect, Fundatia Estuar urmareste imbunatatirea frecventei scolare, in special in randul copiilor si tinerilor aflati in situatii de risc la nivel judetean, regional sau national, precum si stabilirea unui echilibru in viata acestor tineri care vor avea astfel sanse crescute la integrare sociala.

Proiectul contribuie si la o mai buna dezvoltare a abilitatilor de viata pentru tinerii aflati in situatii de risc, imbunatatirea sanselor de acces la educatie si pe piata muncii pentru acesti tineri, prevenirea si reducerea delincventei si alienarii sociale determinate de expunerea la modele sociale deviante, cresterea gradului de constientizare cu privire la nevoia de educatie in randul membrilor familiilor lor, o mai buna pregatire a profesionistilor implicati in activitati adresate tinerilor si incluziunii sociale.

Proiectul isi propune, prin toate activitatile sale, adoptarea unei abordări integrate în demersurile de îmbunătăţire a coeziunii comunitare şi solidarităţii, precum şi în cele de reducere a excluziunii sociale a tinerilor, abordând într-o manieră integrată problemele acestei categorii, inclusiv prin acţiuni de îmbunătăţire a participării la procesul educaţional, integrarea pe piaţa muncii, accesul la servicii sociale și de îngrijire medicală, precum și combaterea discriminării.

Ne asteptam ca prin participarea la activitatile propuse in cadrul proiectului scorurile la componenta de inteligenta emotionala a respectivilor tineri sa creasca semnificativ din punct de vedere statistic, iar odata cu cresterea inteligentei emotionale sa se dezvolte si competente suplimentare (comunicare, empatie, relationare, gestionarea eficienta a emotiilor). Concomitent este de asteptat ca in evaluarea anxietatii tinerilor, scorurile la aceste scale sa scada, diferenta fiind semnificativa din punct de vedere statistic, iar scaderea scorurilor in ceea ce priveste nivelul anxietatii si agresivitatii sa ii ajute pe tineri sa aiba o satisfactie a vietii mai ridicata, sa experimenteze relatiile cu ceilalti la un nivel calitativ mai bun, sa dobandeasca strategii noi de gestionare a anxietatii si a agresivitatii.

Alte activitati si rezultate:

• in cadrul centrelor nou infiintate au fost organizate 4 sesiuni de instruire si servicii de consiliere pentru 200 de tineri aflati in situatii de risc, cu varste cuprinse intre 19-29 de ani.
• s-au realizat pana in luna septembrie 2016, 813 de planuri de dezvoltare personala pentru 813 de tineri cu varste cuprinse intre 16-18 ani din 20 de licee. Cei 813 de tineri au dobandit strategii noi de rezolvare a conflictelor, diferite de cele care implica agresivitate sau retragere sociala, au invatat sa discute in contradictoriu, sa argumenteze, sa isi promoveze mesajul fara sa apeleze la violenta. Cunoasterea acestor informatii ii poate face pe tineri sa recunoasca problemele de sanatate mintala din timp si sa ia masuri rapide atunci cand se confrunta cu ele. Partea de educare a activitatii este formata din strategii prin care tinerii sa isi mentina o igiena psihica adecvata si sa-si pastreze sau imbunatatesaca sanatatea mintala. Acest tip de informatii au fost dezvoltate urmarind temele specifice tinerilor, cele cu care ei se confrunta in viata de zi cu zi si care sunt de natura sa ii afecteze. Activitatea este urmarita prin chestionare de feedback pe care tinerii le completeaza in urma participarii la activitatile de informare si educare.
• 20 de cursuri de instruire cu 203 specialisti in domeniul sanatatii mintale, etc. Acest tip de activitate a urmarit instruirea profesionistilor care sa lucreze cu grupuri vulnerabile, in domeniul sanatatii mintale (si domenii conexe).

Motivația proiectului:
Situația generală a tinerilor între 16 și 29 de ani în România

Persoanele tinere cu varste cuprinse intre 16-29 de ani sunt percepute difuz la nivelul societatii. Adesea, identitatea sociala a tinerilor este extrem de incerta, lasand descoperite nevoile reale ale acestora. In acest context, tinerii insisi percep diferit propria lor identitate. Unii sunt de parere ca societatea le ignora problemele, iar altii se considera copii sau, dimpotriva, tineri adulti cu responsabilitati (mai ales in cazul tinerilor romi). Avand in vedere provocarile adolescentei, o varsta pe care psihologii o numesc o „perioada a cautarilor”, tinerii au o reala „nevoie sociala de indrumare” in educatie.

La școală: Potrivit standardelor sistemului romanesc de invatamant, la 800 de elevi sau 400 de copii de gradinita exista un singur consilier educational. In majoritatea scolilor din Romania exista o lipsa acuta de personal, unii consilieri scolari detin atat functia de consilier, cat si cea de profesor, acestia sunt nevoiti uneori sa isi asume roluri divergente. Tinerii ii percep ca pe niste profesori si nu (mai) au incredere in ei.

Acasă: Problemele tinerilor sunt ignorate si in sanul familiei. Aceasta este mai interesata de situatia copilului la varste mici si mai putin in perioada adolescentei. Profesorii au observat faptul ca interesul parintilor fata de situatia scolara a copiilor lor scade semnificativ dupa ciclul primar. Acest lucru se datoreaza si unei norme sociale mai recente – impartasite de beneficiarii educatiei (parinti si adolescenti) – potrivit careia scoala nu mai reuseste sa motiveze elevii sau parintii acestora. In sistemul de invatamant, tinerii cu probleme de sanatate mintala la debut, ocupa o pozitie marginala din cauza atitudinilor discriminatorii ale celorlalti colegi si parinti, a atitudinilor profesorilor si lipsei de pregatire a acestora pentru a raspunde cerintelor educationale speciale ale acestor adolescenti, deficitului de profesori de sprijin si consilieri scolari si accesibilitatii reduse.

Tinerii institutionalizati: Cu toate ca beneficiaza de conditii de trai decente din punct de vedere material, tinerii institutionalizati sunt expusi unor riscuri create de sistemul de protectie. Dezvoltarea dificila a simtului apartenentei si al identitatii, mediul in care traiesc caracterizat de separari multiple ce conduc la traume si tulburari de atasament (de exemplu, din cauza fluctuatiei ridicate a personalului etc.), stigmatizarea sociala ce insoteste institutionalizarea sunt doar cteva dintre impedimentele sistemice ce afecteaza dreptul tinerilor la o viata normala.

Conform unui raport al Comisiei Europene (Recomandarea Consiliului privind Programul national de reforma al Romaniei pentru 2013 Si care include un aviz al Consiliului privind Programul de convergenta al Romaniei pentru perioada 2012-2016), Romania inregistreaza o rata a parasirii timpurii a scolii (PTS) peste media europeana de 13,5%, ajungand la 17,5% in 2011 in conditiile in care tinta UE pentru 2020 este de 10%.
Peste doi din cinci copii de 16 ani nu au competente adecvate de citire, matematica sau stiinte de care vor avea nevoie in viata de adult. O provocare majora pentru Romania o reprezinta PTS in mediul rural si la nivelul populatiei rome. In ceea ce priveste investitiile in educatie, Romania aloca educatiei, afectata deja de criza economica, cel mai mic procent din PIB. Ministerul Educatiei desfasoara mai multe programe – Cornul si laptele, A doua Sansa, Zone de Educatie Prioritara, Bani de liceu.

Problemele liceenilor
In analiza nevoilor tinerilor realizata in cadrul liceelor cu care Fundatia Estuar colaboreaza cat si in cadrul Centrelor Soociale in care oferim o paleta de activitati dedicate si tinerilor am identificat urmatoarele probleme:
– Consumul de droguri, alcool, tutun;
– Violenta, agresivitatea, hartuirea;
– Depresia;
– Timpul petrecut excesiv in online si in jocurile pe calculator – lipsa abilitatilor sociale;
– Probleme de comunicare a emotiilor negative;
– Sinuciderea;
– Probleme de alimentative.

Acest tip de probleme interfereaza cu dezvoltarea normala a tinerilor si pot provoca probleme de sanatate mintala sau probleme de adaptare socio-profesionala. In ceea ce priveste problemele legate de dependenta tinerii societatii moderne sunt expusi unui numar din ce in ce mai mare de stimuli negativi, iar acestia pot sa ajunga foarte usor intr-o situatie in care sa experimenteze droguri sau alcool de la varste foarte fragede, fara sa cunoasca riscurile la care se expun. Studiile realizate de OMS ( http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs356/en/ ) au aratat ca problemele legate de adictii sunt extrem de raspandite. O campanie de sanatate mintala ar putea sa ii ajute la constientizarea efectelor pe care diferitele tipuri de dependenta le poate avea asupra creierului si personalitatii tanarului. Aceasta campanie ar trebui sa aiba impact in egala masura asupra tinerilor si asupra persoanelor care ii ingrijesc, formeaza pe tineri. Problemele legate de dependenta sunt corelate si cu problemele in gestionarea impulsurilor.

Este nevoie ca tinerii sa invete sa isi gestioneze propria agresivitate si sa gestioneze agresivitatea din partea celorlalti. Datele oferite de Organizatia Mondiala a Sanatatii plaseaza problemele legate de agresivitate printre cele mai importante probleme ale persoanelor tinere. Violenta in copilarie si tinerete are efecte serioase si deseori de lunga lunga durata asupra functionarii psihologice si psihosociale. Violenta in randul tinerilor creste simtitor costurile sistemului de sanatate si al sistemului de justitie, scade productivitatea si are efecte negative in functionarea globala a societatii. Este important ca tinerii sa invete sa isi controleze impulsurile agresive si in acelasi timp sa le exprime intr-o modalitate acceptata social.

Datele Organizatiei Mondiale (http://www.who.int/mediacentre/news/statements/2007/s16/en/) a sanatatii plaseaza suicidul in primele pozitii in ceea ce priveste mortalitatea tinerilor, avand in vedere ca acestia reprezinta un grup sanatos, iar de numarul mare de sinucideri sunt responsabile problemele emotionale ale tinerilor. In acest aspect activitatile de dezvoltare personala si psihoeducatie pot reprezenta un factor important de suport si de abilitare in vederea gasiri unor strategii superioare de adaptare si actiune.

Un numar din ce in ce mai mare de tineri sunt afectati de faptul ca petrec din ce in ce mai mult timp pe calculator si asta face ca ei sa aiba abilitati de comunicare si relationare deficitare. Grupurile de dezvoltare personala ar avea impact exact in aceste zone ale personalitatii care nu au fost exersate si dezvoltate de catre tineri.

Problemele tinerilor rromi
Analfabetismul atinge cote ridicate, iar nivelul de studii este extrem de scăzut; uneori, cauza este absența școlilor locale sau neacceptarea copiilor romi în școli. În plus, se înregistrează cote de abandon școlar foarte ridicate în rândul tinerilor romi, dintr-o varietate complexă de motive. Dacă luăm în calcul insuficiența sau chiar absența competențelor și a calificărilor, la care se adaugă prejudecățile încetățenite, nu este de mirare că romilor le este foarte dificil să obțină un loc de muncă și să se bucure de avantajele sociale și financiare care decurg din angajare.

În medie, ponderea tinerilor care își abandonează prematur studiile este în prezent de 12,8% în UE, potrivit datelor înregistrate anul trecut, publicate de Eurostat, după un raport dat de Comisia Europeană. În România, rata abandonului școlar a fost de 18,4% în 2010, de 17,5% în 2011 și de 17,4% în 2012. Obiectivul național pentru 2020 este atingerea unei rate a abandonului școlar de 11,3%, potrivit Eurostat. Abandonul şcolar este în creştere în ultimii ani, în România, şi afectează în special patru categorii de copii: cei de etnie romă, cei care au crescut în familii sărace, cei din mediul rural şi cei cu dizabilităţi, conform unui raport realizat de experţii români cu susţinerea UNICEF România.

Statistic, tinerii sunt mai expuși la sărăcie
Mai mult de o treime dintre tineri sunt în risc de sărăcie sau excluziune socială , respectiv 40,3%, faţă de 24,3% în UE-28. În totalul populaţiei din România, riscul de sărăcie sau excluziune socială este considerabil mai scăzut, de 24,3%.Tinerii din România au acces mai târziu și în măsură mai mică la piaţa muncii, iar veniturile obţinute sunt mai scăzute. Astfel, România are cel mai ridicat nivel de sărăcie a tinerilor între 18-24 care lucrează: 30,7% dintre aceștia erau săraci în 2011 (pe ansamblul populaţiei angajate nivelul este de 19%) deși au un loc de muncă în timp ce în UE-28 valoarea este de 11,2%. Sărăcia salarială a tinerilor capătă un aspect și mai îngrijorător dacă luăm în calcul faptul că este în creștere: în 2008, la începutul crizei economice, 23,1% dintre tinerii angajaţi erau săraci.Tinerii români se confruntă cu o piaţă a muncii rigidă, fără forme flexibile de angajare disponibile, care să permită continuarea studiilor în paralel cu angajarea. Doar 17,3% din tinerii angajaţi din România între 15 și 24 de ani lucrau în 2010 cu program de lucru parţial faţă de 28,9% în UE-28. Șomajul este mai mare decât la nivelul întregii populaţii active şi în grupa de vârstă 18-29 ani, respectiv 8.6%.

De asemenea, pentru grupa de vârstă 25-29 ani se înregistrează o valoare mai scăzută comparativ cu media europeană de absolvire a învăţământului secundar superior și superior. Dintre persoanele de etnie Roma, 33,6% erau sărace în 2011, o rată a sărăciei absolute de 6,7 ori mai ridicată decât media naţională. Romii reprezintă doar 3,3% din totalul populaţiei dar 21,9% din totalul săracilor. Ratele sărăciei sunt semnificativ mai mari în rândul copiilor de etnie romă: 27,3% din copiii romi din mediul urban, comparativ cu 2% din copiii români, şi 41,1% faţă de 10,6% în mediul rural. Numai 17% dintre romi urmează o şcoală profesională, un liceu sau nivele superioare de educaţie.(sursa statisticilor EUROSTAT).

Proiect finanţat cu sprijinul financiar al Programului RO10 – CORAI, program finanţat de Granturile SEE 2009-2014 şi administrat de Fondul Român de Dezvoltare Socială. Valoarea finanțării nerambursabile este de 1.954.183 RON. Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a FRDS şi a Granturilor SEE 2009 – 2014. Întreaga răspundere asupra corectitudinii şi coerenţei informaţiilor prezentate revine Fundației Estuar. Pentru informaţii oficiale despre Granturile SEE accesaţi www.eeagrants.org sau www.granturi-corai.ro.