Trăsătura esențială a acestei tulburări constă în atacuni repetate de anxietate severă (panică), care nu sunt limitate la nicio situație particulară sau la vreun set de circumstanțe, și sunt, din acest motiv, imprevizibile. Un atac de panică este definit de prezenta a cel puțin 4 dintre următoarele simptome:
- palpitații/ tahicardie
- transpirații
- tremor
- senzație de sufocare
- dispnee (perturbări ale respirației)
- durere toracică
- greață sau disconfort abdominal
- amețeală, senzatie de instabilitate
- derealizare (senzația că obiectele din jur sunt altfel)
- depersonalizare (senzația că propriul corp îmi este străin)
- teama de a înnebuni
- teama de moarte iminentă
- parestezii (amorțeli, furnicături)
- frisoane/ bufeuri
Există aproape invariabil teama de a muri, de pierdere a controlului, sau de înnebuni.
Atacurile individuale apar brusc, ating maximul de intensitate în cel mult 10 minute, durează de la câteva minute până la 20-30 de minute.
Frecvența atacurilor de panică este variabilă. O tulburare de panică pate fi diagnosticată dacă există cel puțin un atac de panică pe săptămână, timp de cel puțin o lună. Dacă există mai mult de 2 atacuri pe săptămână, frecvența este medie; dacă atacurile sunt zilnice, atunci vorbim despre o tulburare de panică severă.
Pacienții în atacul de panică trăiesc adesea un crescendo de frică și simptome vegetative (palpitații, tremor, transpirații, greață, frisoane, bufeuri).
Dacă atacul apare într-o situație specifică, cum ar fi într-un autobuz sau într-o mulțime, pacienții pot ulterior evita situația respectivă. Evitarea va complica lucrurile conducând la istalarea unor fobii. Atacurile de panică frecvente pot produce teama de a fi singur, sau de a merge în locuri publice (agorafobie). Un atac de panică este adesea urmat de o teamă persistența de a avea un alt atac.
Tratamentul vizează cauzele de fond (acumularea de stres) și cele imediate (un dezechilibru chimic între noradrenalina și serotonina, consecință a stresului cronic). Sunt eficiente terapia cognitiv comportamentală și medicamentele care cresc disponibilul de serotonină.
Toate Drepturile Rezervate – Fundația Estuar